Vasile Patilineț
| Vasile Patilineț | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Lupeni, Hunedoara, România |
| Decedat | 1986 (62 de ani) Ankara, Ankara (il), Turcia |
| Cauza decesului | moarte accidentală[*] (accident rutier[*]) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician economist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Ambasador al României în Turcia | |
| În funcție – | |
| Ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei | |
| În funcție – | |
| Deputat în Marea Adunare Națională | |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Bistrița |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Sibiu |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Satu Mare |
| Ministru al Economiei Forestiere și Materialelor de Construcție | |
| În funcție – | |
| Premii | Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a[*] () Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a II-a[*] () |
| Partid politic | PCR |
| Alma mater | Academia de Studii Economice din București Academia Ștefan Gheorghiu |
Modifică date / text  | |
Vasile Patilineț (n. , Lupeni, Hunedoara, România – d. 1986, Ankara, Ankara (il), Turcia[1]) a fost un demnitar comunist român, apropiat al lui Nicolae Ceaușescu.
În septembrie 1945 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR responsabil cu Securitatea, adjunct al Direcției organizare, deputat în MAN din partea județului Satu-Mare, Ministrul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții [2], Ministrul Minelor, Petrolului și Geologiei.
La sfârșitul anului 1965, Ceaușescu l-a însărcinat în secret pe Vasile Patilineț, un mare specialist în dosare politice, cu lansarea unei anchete privind represiunea internă din partid. Această idee era legată de strângerea de documente referitoare la implicarea directă a lui Alexandru Drăghici în asasinarea lui Lucrețiu Pătrășcanu.[3]
Fiica sa, Amalia, a murit ca urmare a unui avort provocat în condiții ilegale, datorate decretului 770 de interzicere a avorturilor, decret sprijinit chiar de tatăl său.[4]
A murit în Turcia, într-un accident de mașină, pe când era în misiune diplomatică la Ankara; există speculații că accidentul ar fi fost provocat de Securitate.[5][6]
A locuit în Strada Herăstrău, 35, București. După misteriosul său deces, vila a fost ocupată de Ion Dincă, iar după revoluție noul chiriaș a devenit șeful SRI din acea vreme, Virgil Măgureanu.[7]
Decorații
[modificare | modificare sursă]- Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[8]
- Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” (24 decembrie 1952) „pentru lupta dusă împotriva fascismului”[9]
- Ordinul Muncii clasa a III-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”[10]
- Ordinul „23 August” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[11]
- Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru merite în activitatea de partid și întărirea regimului democrat-popular”[12]
- Ordinul Muncii clasa I (4 aprilie 1962) „pentru merite deosebite în munca de colectivizare a agriculturii și întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective”[13]
Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a III-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[14]- Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Partidului Comunist din România, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[15]
- Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[16]
- Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (26 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii”[17]
_-_Tallinn_Museum_of_Orders.jpg){kind=small}
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ ro Securitatea -- volumul II
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Decretul lui Ceausescu a ucis-o si pe fata unui nomenclaturist, 22 noiembrie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 30 iunie 2012
- ^ Doar medicii lași nu făceau avorturi - interviu cu prof. dr. Vasile LUCA[nefuncțională], 1 aprilie 2010, Dilema Veche, accesat la 30 iunie 2012
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Zvonurile "epocii de aur"[nefuncțională], 15 ianuarie 2007, Lavinia Betea, Jurnalul Național, accesat la 30 iunie 2012
- ^ Ciocoii vechi si noi[nefuncțională], 20 februarie 2006, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național, accesat la 30 iunie 2012
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 153.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 520 din 24 decembrie 1952 pentru decorarea cu Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 14, 30 decembrie 1952, p. 179.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 385.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 394.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 269 din 4 aprilie 1962 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 15, 2 iulie 1962, p. 109.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 91.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 158.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 632.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 518 din 26 decembrie 1972 privind conferirea medaliei „25 de ani de la proclamarea Republicii”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VIII, nr. 159, Partea I, joi 28 decembrie 1972, p. 1356.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Florica Dobre (coord.) -- Membrii C.C. al P.C.R.1945–1989. Dicționar, Editura Enciclopedicã, București, 2004